Înaltă şi dreaptă, cu inflorescenţe galbene, luminarica este o plantă specifică zonelor aride, întâlnită mai mult la şes şi deal, în special pe prundişurile din apropierea apelor. Nu este pretenţioasa la umiditate, suportând temperaturi ridicate şi uscăciunea excesivă.
Florile prezintă importanţă terapeutică, având proprietăti emoliente, calmante, expectorante, sudorifice şi antiinflamatorii. Se recomandă în special pentru tratarea laringitelor acute, traheitelor, tusei, bolilor vezicii biliare şi chiar în caz de hemoroizi.
Perioada când poate fi recoltată luminărica este destul de lungă, din iunie până în septembrie, florile deschizându-se treptat. Se desprind inflorescenţele şi se păstrează numai petalele, fără caliciu. Intervalul orar când principiile active ating cotele maxime este intre 11 şi 12, pe timp frumos.
REŢETE DE SUCCES
• Pentru tratarea tusei, bronşitei, laringitei şi în caz de afecţiuni ale vezicii urinare, folositi infuzia dintr-o lingurită de flori uscate peste care turnati o cană cu apă clocotită. Acoperiti vasul pentru 15 minute, apoi strecurati. Beti două căni de ceai pe zi.
• Dacă suferiţi de astm sau dureri de piept, tratați-vă cu un decoct obtinut din o lingurită de amestec în părți egale de flori de luminărică, flori de soc şi frunze de Lemnul Domnului la o cană cu apă rece. Fierbeti amestecul trei-cinci minute, apoi strecurati. Beti două-trei căni de ceai înduicit după gust, pe parcursul unei zile.
• În uz extern, în tratarea hemoroizilor, folositi decoctul în lapte. Puneți o mână sau chiar mai mult de frunze de lumânărică într-un litru de lapte, fierbeți amestecul circa un sfert de oră, apoi acoperiti vasul şi lăsați să se răcească la temperatura camerei. Aplicați cataplasme pe zona afectată…
The post Florile de lumânărică au efect emolient appeared first on Yve.